”Nu povestiți grijile și necazurile voastre” – de Omraam Mikhael Aivanhov

 

         
          ” Vă închipuiţi că grijile şi necazurile voastre îi emoţionează pe ceilalţi, şi atunci le povestiţi în speranţa că se vor interesa de soarta voastră. Dar ei nu vor dori atunci decât să scape de voi cât mai repede! Ei da, din nenorocire, sau din fericire, aşa este construit omul: dacă vreţi ca toată lumea să vă ocolească, vorbiţi zilnic despre necazurile voastre, bolile voastre, grijile voastre şi veţi vedea dacă, în scurt timp veţi mai avea auditoriu! Deci, este o atitudine stupidă! Mai bine tineţi ascunse aceste detalii. În general, ceilalţi nu au capacitatea de a găsi soluţii la problemele voastre, şi atunci la ce bun să le mai expuneţi?
         Ei tot nu pot nimic. Deci, nu numai că vă pierdeţi timpul povestindu-vă în zadar toate problemele, dar, în acelaş timp, scădeţi în ochii celorlalţi care nu vă vor mai aprecia. Îşi vor da seama că nu sunteţi nici inteligenţi, nici puternici şi se vor îndepărta de voi.
          Dacă vreţi să nu vă pierdeţi prietenii, ascundeţi necazurile voastre nu le spuneţi nimic, nu vă plângeţi lor, dar, în schimb, legaţi-vă de toate Puterile cereşti, de toate Entităţile luminoase, care sunt peste tot, în jurul vostru, gata să vă ofere ajutorul lor. Din acel moment, veţi deveni mai puternici, mai tari, mai luminoşi, iar acea forţă şi putere care va emana din voi va atrage oamenii, ce vor simţi că sunteţi diferiţi de ceilalţi pentru că suportaţi dificultăţile şi rezistaţi încercărilor fără a vă plânge. Atunci, cu admiraţie vor veni în jurul vostru pentru a lua exemplu, pentru a lua forţă, iar aceştia vor fi prieteni câştigaţi pentru totdeauna.
         Deci, oricare ar fi dificultăţile voastre, nu îi copleşiţi pe ceilalţi cu ele. Datorită acestui efort pentru a fi dezinteresaţi, generoşi şi curajoşi, nu numai că veţi reuşi să vă rezolvaţi mai bine problemele, dar Entităţile cereşti, văzând activitatea gigantică pe care o duceţi cu voi înşivă vă vor da ajutorul lor.
         Mulţi n-au învăţat încă să-şi stăpânească gândurile şi sentimentele; în timpul conversaţiilor îşi dau frâu liber şi povestesc te miri ce despre unii , despre alţii. Ei bine, să ştiţi că acesta este un lucru foarte grav, căci dacă aţi calomniat pe cineva, dacă i-aţi ştirbit prestigiul sau onoarea, pot apărea evenimente supărătoare pentru el, pentru evoluţia lui şi Cerul vă va condamna. Bineînţeles, cineva ar putea spune: “Dar eu n-am crezut, cu adevărat, în cuvintele rele pe care le-am spus despre el”. Da, este posibil, dar trebuie să ştiţi că Spiritele răuvoitoare preiau aceste cuvinte negative pe care, mai devreme sau mai târziu, le aduc la îndeplinire. Cuvintele noastre sunt suporturi materiale pe care noi le furnizăm lor şi de care ele se servesc pentru a-şi aduce la îndeplinire scopurile negative.
         Nu avem ce să le reproşăm; noi suntem aceia care nu avem voie să le creem condiţii pentru a putea face rău.
Deci, fiţi vigilenţi: în clipa în care vă daţi seama că aţi mers prea departe cu critica sau cu acuzaţiile aduse cuiva, căutaţi imediat alte cuvinte, alte gânduri, alte forţe care să repare stricăciunile. Doar cu această condiţie Legea vă va găsi corect. În general, este mult mai bine să nu încheiaţi niciodată o conversaţie cu cuvinte negative.
         Chiar atunci când sunteţi obligat să faceţi o critică corectă cuiva, trebuie să vă străduiţi să o încheiaţi cu aprecieri pozitive. Există întotdeauna şi ceva pozitiv în orice fiinţă, aşa că găsiţi-i măcar o singură calitate, menţionaţi-o şi opriţi-vă aici.
          Un criteriu foarte bun pentru a te cunoaşte şi pentru a şti unde te afli, este acela de a-ţi analiza propiile cuvinte. Vorbiţi fără rost? Ceea ce povestiţi este dezlânat, excesiv, interesant? Obişnuiţi să-i bârfiţi pe ceilalţi?… După ce v-aţi analizat, urmăriţi-vă. Înainte de a vorbi, întrebaţi-vă de ce vreţi de fapt să deschideţi gura: pentru a face un bine, pentru a lumina pe cineva, a-l elibera, a-l vindeca, sau pentru a-l sărăci, a va socoti cu el, a-l umili, pentru a vă satisface astfel tendinţele naturii voastre inferioare? În acest caz este mai bine să tăceţi. Şi, în general, cu cât vorbiţi mai puţin, cu atât este mai bine. Cuvintele sunt acelea care, de cele mai multe ori, menţin fiinţa în sferele inferioare ale evoluţiei.
        Deci, în viitor fiţi mai atenţi. Indiferent pe cine întâlniţi, încercaţi să vorbiţi numai despre lucruri utile, constructive, astfel încât plecând acasă, fiecare să gândească despre celălalt: ”Ah! Fie binecuvântaţi aceşti oameni pentru toate vorbele lor pline de încurajare, care m-au făcut să văd mai clar lucrurile şi să doresc să rămân întotdeauna pe drumul Luminii!”
          Limba nu le-a fost dată oamenilor pentru a-i slăbi sau a-i anihila pe ceilalţi. Rolul ei este de a-l ridica pe cel căzut, de a-l lumina pe cel aflat în întuneric. De a le arăta drumul celor rătăciţi. Limba le-a fost dată oamenilor numai pentru a binecuvânta, a mulţumi, a se uni în înţelepciune, dreptate şi iubire. Cei care neglijează valoarea acestei bogăţii pe care o au, o vor pierde într-o zi, în acestă viaţă, sau în alta.
          Trebuie să fiţi prudenţi când vorbiţi, să nu spuneţi vorbe mari, să nu vă angajaţi cu uşurinţă, căci puteţi întâmpina cele mai mari dificultăţi în a vă ţine angajamentele.
Cineva jură că nu va avea niciodată legături cu o anumită persoană, că nu va proceda niciodată ca o altă persoană ale cărei acte le condamnă… şi, iată, că puţin timp după aceea, face tocmai contrariul celor afirmate. De ce? Pentru că există Entităţi în lumea invizibilă care, văzând că acel om este atât de sigur pe el, au chef să-l pună la încercare: ele îl tentează pentru a vedea cât rezistă, iar el, foarte repede, cedează. Şi astfel, mulţi oameni fac tocmai pe dos ceea ce au promis solemn că vor face.
           În unele ţări există obiceiul ca, după ce au făcut anumite afirmaţii, oamenii să bată în lemn, pentru a îndepărta o posibilitate de desfăşurare neprielnică a evenimentelor.
Acest obicei poate părea o superstiţie, dar este semnificativ: el demonstrează că anumite fiinţe simt, în mod subconştient, că există un risc în a face afirmaţii cu prea mare siguranţă.
          Dacă faceţi cuiva o promisiune, trebuie să vă străduiţi să o respectaţi. Mulţi ţin discursuri frumoase: promit una şi alta, promisiunile nu-i costă nimic. Bineînţeles, este mult mai uşor să spui ceva, decât să faci acel lucru. Unii, după ce fac o promisiune, sunt liniştiţi: de ce să-şi ţină promisiunea? Ei bine, aflaţi că pentru Ştiinţa iniţiatică, o promisiune este ca şi o semnătură, un angajament, un contract. În plan eteric, cuvintele se înregistrează şi este exact ca şi cum aţi fi făcut acea promisiune în scris: nimeni şi nimic în lume nu vă poate elibera, cu excepţia persoanei căreia i-aţi făcut promisiunea.
            Dacă este o persoană nobilă, înţelegătoare, vă poate dezlega de ea; dacă nu, trebuie să o îndepliniţi. Veţi replica: “Dacă mă voi adresa Cerului, voi cere Domnului să mă dezlege de această promisiune”. Dar nici chiar Domnul nu o va face, căci El nu va încălca Legile pe care El Însuşi le-a stabilit.
         Voi sunteţi cei care, înainte de a promite, trebuie să cântăriţi bine dacă veţi putea ţine acea promisiune. Să nu spuneţi niciodată: “Eh, pot să promit, asta nu mă angajează la nimic”. Ba da, tocmai! În plan fizic, poate că nu aţi făcut această promisiune în scris, nu vor exista probe pentru a vă condamna, dar în Lumea subtilă, cuvintele voastre există. Nu pe hârtie, ci într-un adevărat film vorbitor! Da, căci atât voi, cât şi vorbele voastre, au fost înregistrate.
         Învăţaţi şi obişnuiţi-vă să vorbiţi cu iubire şi cu blândeţe, nu numai oamenilor, ci şi animalelor, plantelor, florilor, păsărilor, copacilor, întregii Naturi, căci acesta este un obicei divin. Cel ce ştie să pronunţe cuvinte care inspiră, care dau viaţă, posedă, prin gura lui, o baghetă magică; el nu rosteşte niciodată degeaba acele cuvinte. Căci, întotdeauna în Natură, unul dintre cele patru elemente, pământ, apă, aer şi foc este prezent, atent, aşteptând să îmbrace tot ceea ce omul a exprimat. Se poate ca realizarea să se producă foarte departe de cel care a dat germenii, dar fiţi convinşi că ea se produce întotdeauna. La fel cum vântul poartă seminţele şi le seamănă în depărtare, tot aşa cuvintele voastre frumoase îşi vor lua zborul şi vor produce, departe de ochii voştrii, rezultate frumoase.
         Dacă aţi învăţat să vă stăpâniţi gândurile şi sentimentele, să vă puneţi într-o stare de Armonie, de Puritate, de Lumină, vorbele voastre vor produce vibraţii care vor acţiona benefic asupra întregii Naturi.”
Sursa:

 https://www.trezireainteligentei.ro/omraam-mikhael-aivanho…/

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.