{"id":10523,"date":"2023-11-07T09:57:28","date_gmt":"2023-11-07T09:57:28","guid":{"rendered":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/?p=10523"},"modified":"2023-11-07T09:57:29","modified_gmt":"2023-11-07T09:57:29","slug":"planeta-eris-si-incalzirea-globala-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/planeta-eris-si-incalzirea-globala-2\/","title":{"rendered":"Planeta Eris  \u0219i \u00eenc\u0103lzirea global\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Adev\u0103rata cauz\u0103 a schimb\u0103rilor de clim\u0103, activ\u0103rii vulcanilor, intensific\u0103rii activit\u0103\u021bii seismice, etc., o reprezint\u0103 apropierea de sistemul nostru solar a planetei Eris, denumit\u0103 intermediar 2003 UB 313 \u0219i cunoscut\u0103 \u00een Antichitate sub mai multe denumiri: Nibiru, Marduk, Nemesis, Hercolubus, planeta Zeilor, planeta \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei, planeta Crucii, planeta Ro\u0219ie, etc. A primit denumirea oficial\u0103 de Eris \u00een urma hot\u0103r\u00e2rii Uniunii Astronomice Interna\u021bionale de la Praga, din august 2006.<br>\nUn scurt istoric al primelor contacte (recente) cu ea:<br>\n&#8211; a fost observat\u0103 la data de 21 octombrie 2003, cu un telescop Oschin de 1,22 m, de pe Muntele Palomar (California).<br>\n&#8211; a fost descoperit\u0103 de Michael E. Brown, Chad Trujillo, David L. Rabinovitz, la 5 ianuarie 2005, dup\u0103 fotografiile luate la data de mai sus.<br>\n&#8211; observa\u021biile ulterioare publicate \u00een octombrie 2005 au ar\u0103tat c\u0103 posed\u0103 un satelit denumit Dysnomia (Gabriel).<br>\n  Apropierea periodic\u0103 (3600 de ani) a planetei Eris\/Nibiru de P\u0103m\u00e2nt genereaz\u0103 \u0219i numeroase modific\u0103ri ale climei, una fiind \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 cu consecin\u021ba ei fireasc\u0103 &#8211; topirea ghe\u021barilor. Ghe\u021barii, con\u021bin\u00e2nd ap\u0103 dulce, vor conduce prin topirea lor la oprirea motorului termo-salin, care permite deplasarea Gulfstream-ului spre nord, \u0219i \u00eenghe\u021barea unor zone \u00eentinse din nord-vestul Europei \u0219i nord-estul SUA. Pe scurt, ilustrarea acestui proces \u00een timpul ultimelor doua treceri ale planetei Zeilor printre Marte si Jupiter, locul maxim al apropierii de P\u0103m\u00e2nt:<br>\n1.     Acum 7200 de ani, \u00een timpul cataclismului cunoscut sub termenul de &#8222;potopul&#8221; lui Noe: &#8222;Schimb\u0103ri bru\u0219te de temperatur\u0103&#8230; furtuni violente&#8230; avalan\u0219e de ape provenite din Antarctica&#8230; au ie\u0219it din &#8222;\u00eenchisoarea lor de ghea\u021b\u0103&#8221;&#8230; dr. John T. Hollin de la Universitatea Maine consider\u0103 c\u0103, periodic, din calota glaciar\u0103 a Antarcticii se desprind buc\u0103\u021bi uria\u0219e, care creeaz\u0103 o maree uria\u0219\u0103&#8221; (Zecharia Sitchin, A Douasprezecea Planet\u0103, Ed. Aldopress, Bucure\u0219ti).<br>\n2.     Acum 3600 de ani, \u00een timpul Exodului evreilor din Egipt: &#8222;La mijlocul mileniului al doilea \u00ce.Cr., P\u0103m\u00e2ntul a suferit&#8230; mari cataclisme. Un corp ceresc, recent p\u0103truns \u00een sistemul solar &#8211; o nou\u0103 comet\u0103 &#8211; s-a apropiat foarte mult de P\u0103m\u00e2nt&#8230; dispari\u021bia ulterioar\u0103 a stratului glaciar&#8221; (Immanuel Velikovsky, Ciocnirea Lumilor, Ed. Lucman, Bucure\u0219ti).<br>\n3.     Situa\u021bia prezent\u0103 &#8211; topirea ghe\u021barilor de la Poli se face \u00eentr-un ritm accentuat. Modific\u0103rile de clim\u0103, geologice, etc., se vor accentua deoarece planeta Eris\/ Nibiru nu a trecut nici m\u0103car pe l\u00e2ng\u0103 Pluto, apropierea maxim\u0103 de P\u0103m\u00e2nt fiind a\u0219teptat\u0103 \u00een perioada 2010 &#8211; 2012. \u00cen prezent fenomene identice (\u00eenc\u0103lzire global\u0103, activare vulcani etc.) au loc \u0219i la nivelul altor planete din sistemul nostru solar, cauza fiind aceea\u0219i: Eris\/ Nibiru.<br>\nCateva exemple:<br>\n1.     Luna Triton a lui Neptun se \u00eencalzeste (BBC Science &amp; Technology News, 25 iulie 1999).<br>\n2.     Pluto tr\u0103ie\u0219te o \u00eencalzire formidabil\u0103 (Massachusetts Institute of Technology News, 9 octombrie 2002).<br>\n3.     Erup\u021bie vulcanic\u0103 pe Io, satelitul lui Jupiter (Icarus Astronomy, noiembrie 2002).<br>\n4.     \u00cenc\u0103lzirea lui Marte (ABC News, 7 decembrie 2002).<br>\n5.     \u00cenc\u0103lzirea lui Saturn (28 ianuarie 2007, www.interstars.net): Cercet\u0103torii de la UCLA (University of California, Los Angeles) &#8211; departamentul de fizic\u0103 \u0219i astronomie, \u0219i cei de la Universitatea din Boston au remarcat c\u0103 temperatura atmosferei superioare a lui Saturn este mai mare dec\u00e2t prev\u0103zuser\u0103. Astfel, profesorul Alan Aylward de la UCLA considera necesar\u0103 reexaminarea ipotezelor de baz\u0103 referitoare la atmosfera planetar\u0103 \u0219i determinarea cauzei \u00eenc\u0103lzirii observate. Tot el a semnalat un proces asem\u0103n\u0103tor \u0219i la nivelul planetei Marte, concluzion\u00e2nd: &#8222;Studiind ce se petrece \u00een alte atmosfere, vom afla indicii despre viitorul Terrei.&#8221;<br>\nPe Internet (Google) la Nibiru exista 586.000 de trimiteri,<br>\nla UB 313 exista 1.130.000 de trimiteri,<br>\n la Eris exista 3.970.000 de trimiteri. \u2026\u2026..<br>\nCateva argumente suplimentare c\u0103 planeta Eris este Nibiru:<br>\n1.     Num\u0103rul sateli\u021bilor s\u0103i. Referindu-se la ace\u0219tia, Z. Sitchin, \u00een lucrarea men\u021bionat\u0103, nota urm\u0103toarele: &#8222;Patru sateli\u021bi&#8230; aveau o mi\u0219care de rota\u021bie rapid\u0103&#8230; &#8222;\u00eenv\u00e2rtindu-se ca ni\u0219te v\u00e2rtejuri&#8221;&#8230; al\u021bi trei sateli\u021bi &#8211; V\u00e2ntul Turbat, V\u00e2rtejul \u0219i V\u00e2ntul Ne\u00e2ntrecut&#8230; folosindu-\u0219i sateli\u021bii \u00een postur\u0103 de &#8222;care de asalt&#8221;, el (Nibiru &#8211; n.a) a trimis \u00eenainte v\u00e2nturile&#8230; pe to\u021bi cei \u0219apte&#8230; erau gata de lupt\u0103.&#8221;<br>\nPe Google, la: transneptunian object wikipedia, se poate vedea c\u0103, \u00een afar\u0103 de Pluto \u0219i Eris, mai exist\u0103 alte \u0219apte corpuri cere\u0219ti, descoperite, \u00een majoritatea lor, de M. Brown, C. Trujillo, D. Rabinowitz. Dimensiunile lor aproximative sunt:<br>\n&#8211; Eris: 2400 km<br>\n&#8211; Santa (2003 EL 61): 1800 km<br>\n&#8211; 2005 Fy 9: 1800 km<br>\n&#8211; Sedna: 1800 km<br>\n&#8211; Orcus: 1800 km<br>\n&#8211; Quaoar: 1200 km<br>\n&#8211; Ixion: 1000 km<br>\n&#8211; Varuna: 1000 km<br>\n2.     Scrierile sumeriene afirm\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul form\u0103rii sistemului nostru solar, un satelit al planetei Nibiru a lovit planeta Tiamat, din care s-au format &#8222;Cerul&#8221; (centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter) \u0219i P\u0103m\u00e2ntul. Recent, profesorul M. Brown, \u00een revista Nature, a demonstrat c\u0103 planeta 2003 EL 61 a suferit o fantastic\u0103 coliziune cu un alt corp ceresc la \u00e2nceputul form\u0103rii sistemului solar.<br>\n  \u00cen cele ce urmeaz\u0103 voi evidentia legatura dintre planeta Eris (denumirea intermediar\u0103 a fost 2003 UB 313) \u0219i scrierile Antichitatii, unde aparea cel mai frecvent cu numele de Nibiru:<br>\n&#8211; \u00cen 2003, an \u00een care a fost observat\u0103 (comunicarea oficial\u0103), revista Science et Vie (nr. din februarie) prezenta traiectoria eliptica a unei planete suplimentare a sistemului nostru solar, identic\u0103 cu traiectoria planetei Nibiru\/ Marduk prezentat\u0103 de Z. Sitchin.<br>\n&#8211; In 2005, la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce a fost descoperit\u0103, astronomi eminen\u021bi din 19 \u021b\u0103ri s-au reunit la Vatican unde exista un Centru Astronomic aflat n leg\u0103tur\u0103 prin Internet cu Observatorul Astronomic al Vaticanului (unul dintre cele mai performante din lume) aflat pe muntele Tucson, Arizona (SUA).<br>\n &#8211; Pe 01.08 2005 ziarele din \u00eentreaga lume scriau ceva de genul: &#8222;Corpul ceresc a primit denumirea provizorie de 2003-UB-313. Savan\u021bii care au denumit astfel planeta Nibiru cuno\u021bteau foarte bine scrierile sumeriene, deoarece prin &#8222;UB&#8221; anticii se refereau la grupul de 7 planete (3+1+3=313=7) format din: Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto, Nibiru. Cealalta grupa era formata din restul de 5 planete (2+0+0+3=2003=5): Soare, Mercur, Venus, Pamant, Luna. Nici totalul cifrelor din denumirea intermediar\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: 12. At\u00e2tea corpuri cere\u021bti cuno\u0219teau sumerienii.&#8221; \u00cen acest sens, \u00een lucrarea A Douasprezecea Planeta , Z. Sitchin, scria: &#8222;UB-ul consta din \u0219apte p\u0103r\u021bi, numite (\u00een acadian\u00ee) giparu (adapost pentru noapte).&#8221; Nu e nici un dubiu c\u0103 aceasta e originea credin\u021bei anticilor n &#8222;\u0219apte ceruri&#8221;.<br>\n&#8211; La sf\u00e2r\u0219itul lui aprilie 2006 a fost data public\u0103rii dimensiunii  planetei Eris, \u00een urma observa\u021biilor realizate prin telescopul Hubble: 2400 km, cu o marj\u0103 de incertitudine de 97 km.<br>\n&#8211; \u00cen anul 1991, \u00een lucrarea Biblia \u0219i OZN-urile (Ed. SITI, Bucure\u0219ti), baz\u00e2ndu-m\u0103 pe datele Apocalipsei\/ Revela\u021biei, am dat dimensiunea unei posibile sta\u021bii planetare. Aceasta era de 2400 km. Ultima Carte a Bibliei d\u0103 detalii despre planeta Eris (capitolul 21: 2, 12, 16), pe care o denume\u0219te Noul Ierusalim (Eris-Salim), d\u00e2ndu-i diametrul \u0219i suprafa\u021ba:<br>\n       a) diametrul: 12.000 x 200 m (1 stadiu) = 2400 km.<br>\n       b) suprafa\u021ba: 2400 km (lungimea) x 2400 km (l\u0103\u021bimea) x 12 (temelii sau etaje) = 69.120.000 km p\u0103tra\u021bi.<br>\nScrierile antice notau \u0219i aspectul de comet\u0103 (cauzatoare de mari dezastre) al planetei Eris\/ Nibiru, exercitat, cel mai probabil, printr-unul din sateli\u021bii si:<br>\n3.     Anticii:<br>\na) Scrierile sumeriene, acum 7200 de ani: &#8222;O planet\u0103 care se mi\u0219ca foarte repede, dup\u0103 o orbit\u0103 eliptic\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu cea a unei comete&#8221; (Z. Sitchin, A Douasprezecea Planeta).<br>\nb) &#8222;Stralucirea Lui (Yahweh\/ Anu, Conduc\u0103torul planetei Zeilor &#8211; n.a) este ca lumina Soarelui&#8230; o flac\u0103r\u0103 arz\u0103toare c\u0103lca pe urmele Lui&#8221; (Habacuc 3:4-5).<br>\nc) Acum 3600 de ani: &#8222;O comet\u0103&#8230; la mijlocul mileniului al II-lea \u00ce.Cr., s-a apropiat foarte mult de P\u0103m\u00e2nt&#8221; (I. Velikovsky, Ciocnirea lumilor, Ed. Lucman, Bucuresti).<br>\n4.     Situa\u021bia prezent\u0103:<br>\n&#8211; Profesorul M. Brown a afirmat c\u0103 planeta 2003 EL 61 poate suferi atrac\u021bia planetei Neptun \u0219i s\u0103 se transforme \u00een cea mai luminoas\u0103 comet\u0103 v\u0103zut\u0103 vreodat\u0103, de cel pu\u021bin 6000 de ori mai str\u0103lucitoare dec\u00e2t cometa Hale Bopp.<br>\n&#8211; Trecerea planetei Eris printre Marte si Jupiter este a\u0219teptat\u0103 \u00een perioada 2010-2012, acesta fiind punctul maxim al apropierii de P\u0103m\u00e2nt. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, pe 20.06.2007, NASA a lansat sonda spa\u021bial\u0103 Dawn (Aurora, zorile), care a ajuns \u00een Centura de asteroizi \u00een 2011.<br>\n&#8211; \u00cenchei expun\u00e2nd explica\u021bia logic\u0103 a procesului de \u00eenc\u0103lzire a P\u0103m\u00e2ntului, ca \u0219i a celorlalte planete din sistemul nostru solar, care a fost furnizat\u0103 de I. Velikovsky, \u00een 1950, \u00een lucrarea men\u021bionat\u0103: &#8222;Dou\u0103 corpuri cere\u0219ti au fost atrase unul spre cel\u0103lalt. Masele interioare ale P\u0103m\u00e2ntului au suferit o impingere spre periferie. P\u0103m\u00e2ntul, perturbat \u00een mi\u0219carea sa de rota\u021bie, s-a \u00eenc\u0103lzit.&#8221;<br>\nArticol\/informa\u021bii preluate de la adresa: http:\/\/www.mihneafiran.ro\/<br>\nInforma\u021bii \/detalii \u0219i \u00een cartea lui Cristian Negureanu :<br>\n \u201c Planeta Eris \u0219i \u00eenc\u0103lzirea global\u0103\u201d, Ed. ANTET XX PRESS, 2007<\/p>\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"506\" height=\"325\" src=\"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/1699344878035.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-10525\" srcset=\"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/1699344878035.jpg 506w, https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/1699344878035-300x193.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 506px) 100vw, 506px\" \/><\/figure><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Adev\u0103rata cauz\u0103 a schimb\u0103rilor de clim\u0103, activ\u0103rii vulcanilor, intensific\u0103rii activit\u0103\u021bii seismice, etc., o reprezint\u0103 apropierea de sistemul nostru solar a planetei Eris, denumit\u0103 intermediar 2003 UB 313 \u0219i cunoscut\u0103 \u00een Antichitate sub mai multe denumiri: Nibiru, Marduk, Nemesis, Hercolubus, planeta Zeilor, planeta \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei, planeta Crucii, planeta Ro\u0219ie, etc. A primit denumirea oficial\u0103 de Eris \u00een &hellip;<br \/><a href=\"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/planeta-eris-si-incalzirea-globala-2\/\" class=\"more-link pen_button pen_element_default pen_icon_arrow_double\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Planeta Eris  \u0219i \u00eenc\u0103lzirea global\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":10526,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":true,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[43,118,323,52,50,32],"tags":[56,119,234,149],"class_list":["post-10523","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-credinta-religii-crestinism","category-cunoastere-stiinta","category-evolutie-spiritualaschimbari-planetare","category-fenomenul-ufo","category-fratii-nostrii-celesti-contacte","category-spiritualitate-ezoterism","tag-civilizatii","tag-cunoastere-stiinta-2","tag-ufo","tag-univers"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10523","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10523"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10523\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10526"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10523"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10523"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10523"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}