{"id":6660,"date":"2016-11-19T22:59:34","date_gmt":"2016-11-19T22:59:34","guid":{"rendered":"http:\/\/lotusulalb2.ro\/?p=6660"},"modified":"2023-10-28T07:08:30","modified_gmt":"2023-10-28T07:08:30","slug":"planeta-eris-si-incalzirea-globala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/planeta-eris-si-incalzirea-globala\/","title":{"rendered":"Planeta Eris \u015fi \u00eenc\u0103lzirea global\u0103"},"content":{"rendered":"

\"eris\"<\/a><\/p>\n

Adev\u0103rata lupt\u0103 pentru salvarea Planetei P\u0103m\u00e2nt s-a dat \u00een \u00cenalt, de c\u0103tre for\u0163e superioare civiliza\u0163iei umane. Iar CERUL a cobor\u00e2t \u015fi pe P\u0102M\u00c2NT !<\/strong>
\n<\/em><\/p>\n

………………………………………………………………………………………………………………………..<\/p>\n

Un articol publicat cu mai mult timp \u00een urm\u0103 ce prezint\u0103 lucruri interesante….<\/strong><\/p>\n

\u00a0 [Adev<\/em>\u0103<\/em>rata cauz\u0103 a schimb\u0103rilor de clim\u0103, activ\u0103rii vulcanilor, intensific\u0103rii activit\u0103\u0163ii seismice etc, o reprezint\u0103 apropierea de sistemul nostru solar a planetei Eris, denumit\u0103 intermediar 2003 UB 313 \u015fi cunoscut\u0103 \u00een Antichitate sub mai multe denumiri: Nibiru, Marduk, Nemesis, Hercolubus, planeta Zeilor, planeta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, planeta Crucii, planeta Ro\u015fie etc. <\/em>A primit denumirea oficial\u0103 de Eris \u00een urma hot\u0103r\u00e2rii Uniunii Astronomice Internationale de la Praga, din august 2006.<\/em><\/strong><\/p>\n

Un scurt istoric al primelor contacte (recente) cu ea:
\n– a fost observat\u0103 la data de 21 octombrie 2003, cu un telescop Oschin de 1,22 m, de pe Muntele Palomar (California).
\n– a fost descoperit\u0103 de Michael E. Brown, Chad Trujillo, David L. Rabinovitz, la 5 ianuarie 2005, dup\u0103 fotografiile luate la data de mai sus.
\n– observa\u0163iile ulterioare publicate \u00een octombrie 2005 au ar\u0103tat c\u0103 posed\u0103 un satelit denumit Dysnomia (Gabriel).<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 Apropierea periodic\u0103 (3600 de ani) a planetei Eris\/ Nibiru de P\u0103m\u00e2nt genereaz\u0103 \u015fi numeroase modific\u0103ri ale climei, una fiind \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 cu consecin\u0163a ei fireasc\u0103 – topirea ghe\u0163arilor. Ghe\u0163arii, con\u0163in\u00e2nd ap\u0103 dulce, vor conduce prin topirea lor la oprirea motorului termo-salin, care permite deplasarea Gulfstream-ului spre nord, \u015fi \u00eenghe\u0163area unor zone \u00eentinse din nord-vestul Europei \u015fi nord-estul SUA. Pe scurt, ilustrarea acestui proces \u00een timpul ultimelor dou\u0103 treceri ale planetei Zeilor printre Marte \u015fi Jupiter, locul maxim al apropierii de P\u0103m\u00e2nt:<\/em><\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Acum 7200 de ani, \u00een timpul cataclismului cunoscut sub termenul de „potopul” lui Noe: „Schimb\u0103ri bru\u015fte de temperatur\u0103… furtuni violente… avalan\u015fe de ape provenite din Antarctica… au ie\u015fit din „\u00eenchisoarea lor de ghea\u0163\u0103”… dr. John T. Hollin de la Universitatea Maine consider\u0103 c\u0103, periodic, din calota glaciara a Antarcticii se desprind buc\u0103\u0163i uria\u015fe, care creeaz\u0103 o maree uria\u015f\u0103” (Zecharia Sitchin, A Douasprezecea Planet\u0103, Ed. Aldopress, Bucure\u015fti).<\/em><\/strong><\/li>\n
  2. Acum 3600 de ani, \u00een timpul Exodului evreilor din Egipt: „La mijlocul mileniului al doilea \u00ce.Cr., P\u0103m\u00e2ntul a suferit… mari cataclisme. Un corp ceresc, recent p\u0103truns \u00een sistemul solar – o nou\u0103 comet\u0103 – s-a apropiat foarte mult de P\u0103m\u00e2nt… dispari\u0163ia ulterioar\u0103 a stratului glaciar” (Immanuel Velikovsky, Ciocnirea Lumilor, Ed. Lucman, Bucure\u015fti).<\/em><\/strong><\/li>\n
  3. Situa\u0163ia prezent\u0103 – topirea ghe\u0163arilor de la Poli se face \u00eentr-un ritm accentuat. Modific\u0103rile de clim\u0103, geologice etc. se vor accentua deoarece planeta Eris\/ Nibiru nu a trecut nici m\u0103car pe l\u00e2ng\u0103 Pluto, apropierea maxim\u0103 de P\u0103m\u00e2nt fiind a\u015fteptat\u0103 \u00een perioada 2010 – 2012. \u00cen prezent fenomene identice (\u00eenc\u0103lzire global\u0103, activare vulcani etc.) au loc \u015fi la nivelul altor planete din sistemul nostru solar, cauza fiind aceea\u015fi: Eris\/ Nibiru.<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Cateva exemple:<\/em><\/strong><\/p>\n

      \n
    1. Luna Triton a lui Neptun se \u00eenc\u0103lze\u015fte (BBC Science & Technology News, 25 iulie 1999).<\/em><\/strong><\/li>\n
    2. Pluto tr\u0103ie\u015fte o \u00eenc\u0103lzire formidabil\u0103 (<\/em>Massachusetts<\/em> Institute<\/em> of <\/em>Technology News<\/em>, 9 octombrie 2002).<\/em><\/strong><\/li>\n
    3. Erup\u0163ie vulcanic\u0103 pe Io, satelitul lui Jupiter (Icarus Astronomy, noiembrie 2002).<\/em><\/strong><\/li>\n
    4. \u00cenc\u0103lzirea lui Marte (ABC News, 7 decembrie 2002).<\/em><\/strong><\/li>\n
    5. \u00cenc\u0103lzirea lui Saturn (28 ianuarie 2007, <\/em>www.interstars.net<\/a><\/em>): Cercet\u0103torii de la UCLA (University of California, Los Angeles) – departamentul de fizic\u0103 \u015fi astronomie, \u015fi cei de la Universitatea din Boston au remarcat c\u0103 temperatura atmosferei superioare a lui Saturn este mai mare dec\u00e2t prev\u0103zuser\u0103. Astfel, profesorul Alan Aylward de la UCLA considera necesar\u0103 reexaminarea ipotezelor de baz\u0103 referitoare la atmosfera planetar\u0103 \u015fi determinarea cauzei \u00eenc\u0103lzirii observate. Tot el a semnalat un proces aseman\u0103tor si la nivelul planetei Marte, concluzion\u00e2nd: „Studiind ce se petrece \u00een alte atmosfere, vom afla indicii despre viitorul Terrei.”<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Pe Internet (Google) la Nibiru exista 586.000 de trimiteri, <\/em><\/strong><\/p>\n

      la UB 313 exista 1.130.000 de trimiteri,<\/em><\/strong><\/p>\n

      \u00a0la Eris exista 3.970.000 de trimiteri. \u2026\u2026..<\/em><\/strong><\/p>\n

      C\u00e2teva argumente suplimentare c\u0103 planeta Eris este Nibiru:<\/em><\/strong><\/p>\n

        \n
      1. Num\u0103rul sateli\u0163ilor s\u0103i. Referindu-se la ace\u015ftia, Z. Sitchin, \u00een lucrarea men\u0163ionat\u0103, nota urm\u0103toarele: „Patru sateli\u0163i… aveau o mi\u015fcare de rota\u0163ie rapid\u0103… „\u00eenv\u00e2rtindu-se ca ni\u015fte v\u00e2rtejuri”… al\u0163i trei sateli\u0163i – V\u00e2ntul Turbat, V\u00e2rtejul \u015fi V\u00e2ntul Ne\u00e2ntrecut… folosindu-\u015fi sateli\u0163ii \u00een postura de „care de asalt”, el (Nibiru – n.a) a trimis \u00eenainte v\u00e2nturile… pe to\u0163i cei \u015fapte… erau gata de lupt\u0103.” <\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        Pe Google, la: transneptunian object wikipedia, se poate vedea c\u0103, \u00een afar\u0103 de Pluto \u015fi Eris, mai exist\u0103 alte \u015fapte corpuri cere\u015fti, descoperite, \u00een majoritatea lor, de M. Brown, C. Trujillo, D. Rabinowitz. Dimensiunile lor aproximative sunt: <\/em><\/strong><\/p>\n

        – Eris: 2400 km
        \n– Santa (2003 EL 61): 1800 km
        \n– 2005 Fy 9: 1800 km
        \n– Sedna: 1800 km
        \n– Orcus: 1800 km
        \n– Quaoar: 1200 km
        \n– Ixion: 1000 km
        \n– Varuna: 1000 km<\/em><\/strong><\/p>\n

          \n
        1. Scrierile sumeriene afirm\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul form\u0103rii sistemului nostru solar, un satelit al planetei Nibiru a lovit planeta Tiamat, din care s-au format „Cerul” (centura de asteroizi dintre Marte \u015fi Jupiter) \u015fi P\u0103m\u00e2ntul. Recent, profesorul M. Brown, \u00een revista Nature, a demonstrat c\u0103 planeta 2003 EL 61 a suferit o fantastic\u0103 coliziune cu un alt corp ceresc la \u00eenceputul form\u0103rii sistemului solar.<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          \u00a0 \u00cen cele ce urmeaz\u0103 voi eviden\u0163ia leg\u0103tura dintre planeta Eris (denumirea intermediar\u0103 a fost 2003 UB 313) \u015fi scrierile <\/em><\/strong><\/p>\n

          \u00a0Antichit\u0103\u0163ii, unde ap\u0103rea cel mai frecvent cu numele de Nibiru:<\/em><\/strong><\/p>\n

          – \u00cen 2003, an \u00een care a fost observat\u0103 (comunicarea oficial\u0103), revista Science et Vie (nr. din februarie) prezent\u0103 traiectoria eliptic\u0103 a unei planete suplimentare a sistemului nostru solar, indentic\u0103 cu traiectoria planetei Nibiru\/ Marduk prezentat\u0103 de Z. Sitchin. <\/em><\/strong><\/p>\n

          – \u00cen 2005, la cateva luni dup\u0103 ce a fost descoperit\u0103, astronomi eminen\u0163i din 19 \u0163\u0103ri s-au reunit la Vatican unde exist\u0103 un Centru Astronomic aflat \u00een leg\u0103tur\u0103 prin Internet cu Observatorul Astronomic al Vaticanului (unul dintre cele mai performante din lume) aflat pe muntele Tucson, Arizona (SUA). <\/em><\/strong><\/p>\n

          \u00a0– Pe 01.08 2005 ziarele din \u00eentreaga lume scriau ceva de genul: „Corpul ceresc a primit denumirea provizorie de 2003-UB-313. Savan\u0163ii care au denumit astfel planeta Nibiru cuno\u015fteau foarte bine scrierile sumeriene, deoarece prin „UB” anticii se refereau la grupul de 7 planete (3+1+3=313=7) format din: Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto, Nibiru. <\/em>Cealalt\u0103 grup\u0103 era format\u0103 din restul de 5 planete (2+0+0+3=2003=5): Soare, Mercur, Venus, P\u0103m\u00e2nt, Luna. Nici totalul cifrelor din denumirea intermediar\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: 12. <\/em>At\u00e2tea corpuri cere\u015fti cuno\u015fteau sumerienii.” <\/em><\/strong><\/p>\n

          \u00cen acest sens, \u00een lucrarea A Douasprezecea Planet\u0103 , Z. Sitchin, scria: „UB-ul const\u0103 din \u015fapte p\u0103r\u0163i, numite (\u00een acadian\u0103) giparu (ad\u0103post pentru noapte).” Nu e nici un dubiu c\u0103 aceasta e originea credin\u0163ei anticilor \u00een „\u015fapte ceruri”.<\/em><\/strong><\/p>\n


          \n– La sfar\u015fitul lui aprilie 2006 a fost dat\u0103 publicit\u0103\u0163ii dimensiunea planetei Eris, i\u00een urma observa\u0163iilor realizate prin telescopul Hubble: 2400 km, cu o marj\u0103 de incertitudine de 97 km. <\/em><\/strong><\/p>\n

          – \u00cen anul 1991, \u00een lucrarea Biblia \u015fi OZN-urile (Ed. SITI, Bucure\u015fti), baz\u00e2ndu-m\u0103 pe datele Apocalipsei\/ Revela\u0163iei, am dat dimensiunea unei posibile sta\u0163ii planetare. Aceasta era de 2400 km. Ultima Carte a Bibliei d\u0103 detalii despre planeta Eris (capitolul 21: 2, 12, 16), pe care o denumeste Noul Ierusalim (Eris-Salim), d\u00e2ndu-i diametrul \u015fi suprafa\u0163a: <\/em><\/strong><\/p>\n

            \n

          1. \n<\/em>a) diametrul: 12.000 x 200 m (1 stadiu) = 2400 km. <\/em><\/strong><\/li>\n

          2. \nb) suprafa\u0163a: 2400 km (lungimea) x 2400 km (latimea) x 12 (temelii sau etaje) = 69.120.000 km p\u0103tra\u0163i. <\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

            Scrierile antice notau \u015fi aspectul de comet\u0103 (cauzatoare de mari dezastre) al planetei Eris\/ Nibiru, exercitat, cel mai probabil, printr-unul din sateli\u0163ii s\u0103i:<\/em><\/strong><\/p>\n

              \n
            1. Anticii<\/em><\/strong><\/li>\n

            2. \na) Scrierile sumeriene, acum 7200 de ani: „O planeta care se mi\u015fc\u0103 foarte repede, dup\u0103 o orbit\u0103 eliptic\u0103, asemp\u0103n\u0103toare cu cea a unei comete” (Z. Sitchin, A Douasprezecea Planet\u0103). <\/em><\/strong><\/li>\n

            3. \nb) „Str\u0103lucirea Lui (Yahweh\/ Anu, Conducatorul planetei Zeilor – n.a) este ca lumina Soarelui… o flac\u0103r\u0103 arz\u0103toare c\u0103lca pe urmele Lui” (Habacuc 3:4-5). <\/em><\/strong><\/li>\n

            4. \nc) Acum 3600 de ani: „O comet\u0103… la mijlocul mileniului al II-lea \u00ce.Cr., s-a apropiat foarte mult de P\u0103m\u00e2nt” (I. Velikovsky, Ciocnirea lumilor, Ed. Lucman, Bucure\u015fti).<\/em><\/strong><\/li>\n
            5. Situa\u0163ia prezent\u0103<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

              Profesorul M. Brown a afirmat c\u0103 planeta 2003 EL 61 poate suferi atrac\u0163ia planetei Neptun \u015fi s\u0103 se transforme \u00een cea mai luminoas\u0103 comet\u0103 v\u0103zut\u0103 vreodat\u0103, de cel pu\u0163in 6000 de ori mai str\u0103lucitoare dec\u00e2t cometa Hale Bopp. <\/em><\/strong><\/p>\n

              Trecerea planetei Eris printre Marte \u015fi Jupiter este a\u015fteptat\u0103 \u00een perioada 2010-2012, acesta fiind punctul maxim al apropierii de P\u0103m\u00e2nt. <\/em>Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, pe 20.06.2007, NASA va lansa sonda spa\u0163ial\u0103 Dawn (Aurora, zorile), care va ajunge \u00een Centura de asteroizi \u00een 2011. <\/em><\/strong><\/p>\n

              \u00cenchei expun\u00e2nd explica\u0163ia logic\u0103 a procesului de \u00eenc\u0103lzire a P\u0103m\u00e2ntului, ca \u015fi a celorlalte planete din sistemul nostru solar, care a fost furnizat\u0103 de I. Velikovsky, \u00een 1950, \u00een lucrarea men\u0163ionat\u0103: „Dou\u0103 corpuri cere\u015fti au fost atrase unul spre cel\u0103lalt. Masele interioare ale P\u0103m\u00e2ntului au suferit o \u00eempingere spre periferie. P\u0103m\u00e2ntul, perturbat \u00een mi\u015fcarea sa de rota\u0163ie, s-a \u00eenc\u0103lzit.”]<\/em><\/strong><\/p>\n

              \u00a0Articol preluat de la adresa: <\/em>http:\/\/www.mihneafiran.ro\/articole_rezultat.php?id=19<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n

              \u00cen 2007 a\u00a0 ap\u0103rut \u015fi cartea lui Cristian Negureanu\u00a0 \u201c Planeta Eris si \u00eenc\u0103lzirea global\u0103\u201d, Ed. ANTET XX PRESS, 2007<\/em><\/strong><\/p>\n

               <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

              Adev\u0103rata lupt\u0103 pentru salvarea Planetei P\u0103m\u00e2nt s-a dat \u00een \u00cenalt, de c\u0103tre for\u0163e superioare civiliza\u0163iei umane. Iar CERUL a cobor\u00e2t \u015fi pe P\u0102M\u00c2NT ! ……………………………………………………………………………………………………………………….. Un articol publicat cu mai mult timp \u00een urm\u0103 ce prezint\u0103 lucruri interesante…. \u00a0 [Adev\u0103rata cauz\u0103 a schimb\u0103rilor de clim\u0103, activ\u0103rii vulcanilor, intensific\u0103rii activit\u0103\u0163ii seismice etc, o reprezint\u0103 apropierea de …
              Continu\u0103 lectura Planeta Eris \u015fi \u00eenc\u0103lzirea global\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6661,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-6660","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-galerie-video"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6660"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6660\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6661"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lotusulalb2.ro\/lotus\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}